7 povești despre patrimoniu și comunitate

Sala Unirii din Alba Iulia a primit această denumire ca urmare a evenimentelor de la 1 Decembrie 1918.

A fost, în acel moment, datorită dimensiunilor, singurul loc din oraș care putea să găzduiască Marea Adunare Națională la care au paricipat cei 1228 de delegați ai națiunii române. Construită în 1900, fusese folosită până la acea data ca loc de desfășurare a festivităților și recepțiilor armatei austro-ungare.

Sala a trecut printr-o serie de transformări în ultimii o sută de ani iar în prezent se află în proces de resturare pentru prima dată după cincizeci de ani. În interiorul sălii pot fi văzute gravura cu  Rezoluția Unirii, picturile lui Pierre – Bellet cu domnitorii români și aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza.

Sala a fost redeschisă publicului cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, pe 1 decembrie 2018. Apoi ea a fost închisă pentru continuarea lucrărilor.

În noiembrie 1916, când trupele Puterilor Centrale se apropiau de București, familia regală și autoritățile s-au mutat la Iași.

Primul ministru I.C. Brătianu a fost găzduit în Casa Levin din Lascăr Catargi (fostă Română), unde a locuit și și-a desfășurat activitatea până în 1918. Aici Brătianu ținea întâlnirile cu miniștrii români și ai țărilor aliate, cu lideri militari ai armatei române și tot aici, doi ani mai târziu,  au fost primiți delegații de la Cernăuți care aduceau actul unirii Bucovinei.

Pe 2 noiembrie 1941 a fost inaugurat sediul postului de radio ”Moldova”,  care din 1956 începe să transmită sub denumirea de Radio Iași.

În perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu, în 1985, posturile teritoriale de radio au fost închise. În  casa din Lascăr Catargi au început să se facă monitorizări ale ”radio – independenților”. În noaptea revoluției din 21/22 Decembrie 1989, emisia a fost reluată.

În 2009 activitatea a fost mutată în noul ”Bloc de producție al Radio Iași”, construit în aceeași curte în care se află și casa Levin. În prezent clădirea este parțial dezafectată și mai găzduiește doar echipamente vechi și obiecte lăsate în urmă de cei care au lucrat aici.  

Palatul Românul din Arad este o clădire în stil eclectic construită în secolul XIX. A fost reședința lui Vasile Goldiș, redacția ziarului Românul și Intitutul tipografic ”Concordia”.  Vasile Goldiș a fost unul din artizanii Marii Uniri, redactând și publicând în ziarul Românul, al cărui director era Convocatorul Adunării Naţionale de la Alba Iulia. Pe 1 decembrie 1918 a  citit în faţa „Măritei Adunări Naţionale”, Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, rezoluţie al cărui autor era chiar el. 

În prezent în cateva din încăperile din Palatul Românu se află Muzeul Memorial Universitar Vasile Goldiș inaugurat la inițiativa privată a Universității de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad. O altă parte a spațiilor din clădire sunt folosite ca locuințe și ca sedii pentru activități comerciale.

Între 1884 și 1899, autoritățile au construit în jurul Bucureștiului o centură de fortificații care să apere orașul în cazul unei invazii armate.

Această centură cuprinde, în total, optsprezece forturi și optsprezece baterii (redute), construite pe baza planurilor inginerului belgian Henri Alexis Brialmont (care proiectase anterior și fortificațiile orașelor Anvers și Liege). 

Centura nu și-a atins scopul pentru care fusese construită din cauza evoluției rapide a armamentului. După ce armatele germane au cucerit orașele apărate de acest tip de fortificații în campaniile din 1914 și 1915, autoritățile române au hotărât abandonarea forturilor. Prin urmare, în noiembrie 1916, trupele germane au pătruns în București fără să întâmpine opoziție armată organizată în jurul centurii de fortificații.

În prezent, majoritatea forturilor sunt abandonate, se află într-o stare avansată de degradare sau au fost transformate în depozite. În ultimii ani, acestea au intrat în atenția publicului și sunt vizitate în grupuri organizate.

Unul dintre cele mai vizitate forturi este Fortul XIII Jilava. Acesta a servit drept închisoare încă din perioada interbelică și se află, actualmente, în administrarea penitenciarului cu același nume.

Iuliu Maniu a avut o carieră politică de peste cincizeci de ani. Casa din Dealul Țarinei este locul în care a copilărit și, în care, la maturitate venea să se odihnească.

Iuliu Maniu a avut un rol activ în Unirea de la 1 Decembrie 1918 iar în perioada următoare a integrat administrația Transilvaniei în cea a noului stat format.

În cariera sa politică de peste cincizeci de ani a îndeplinit funcția de președintele al Partidului Național – Țărănesc și a fost numit prim ministru în trei mandate.

După arestarea sa din 1947, casa a fost, pe rând, depozit de îngrășăminte chimice, sediu de ”gospodărie mixtă” și cămin pentru copiii cu handicap sever.

În anul 2008, casa a trecut în administrația Episcopiei Române Unită cu Roma, așa cum menționa testamentul lui Iuliu Maniu, pentru a fi folosită în scop educativ și cultural.

În prezent, casa memorială este în proces de renovare, iar fondurile necesare provin, în special, din donații

Cinematograful Arta este cel mai vechi cinematograf funcțional din România.

A fost inaungurat sub denumirea de cinematograful Universității în 1913 în clădirea de raport denumită Palatului Sebestyen într-o perioadă de dezvoltare urbanistică și de expansiune a industriei cinematografice.

În perioada primului Război Mondial era proiectat un alt film în fiecare zi a săptămânii și a fost închis doar pentru două săptămâni pentru economisirea resurselor.

În prezent cinematograful a redevenit independent și se află în proces de restaurare urmând a fi deschis în cursul anului 2019.