Patrimoniu local sau patrimoniu universal?
ABC-ul Patrimoniului
Capitolul 5/9
Autor: Iosef Kovacs
Care este diferența dintre un monument istoric înscris în lista monumentelor istorice a unei țări și un monument istoric înscris în Lista Patrimoniului Mondial?
Am văzut că în România monumentele istorice sunt protejate printr-o lege, Legea nr. 422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice.
Ca urmare a prevederilor acestei legi, a fost elaborată o metodologie pe baza căreia elementelor de patrimoniu construit li se conferă statutul de monument istoric.
Acest lucru se realizează prin respectarea unui număr de patru criterii de clasare a bunurilor imobile.
Introducere
Criteriile de clasare a bunurilor imobile sunt:
-
Criteriul vechimii,
care evaluează, printre altele, vechimea iniţială a imobilului şi a intervenţiilor ulterioare, vechimea elementelor componente ale imobilului, vestigiile arheologice atestate, aparţinând unor imobile anterioare celui care face obiectul evaluării; -
Criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică,
care are drept scop stabilirea valorii imobilului din punct de vedere estetic, funcţional şi tehnic; -
Criteriul referitor la raritate şi unicitate,
care are drept scop stabilirea valorii imobilului din punctul de vedere al frecvenţei şi rarităţii imobilului, a componentelor acestuia sau a ansamblului; -
Criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică,
care are drept scop stabilirea valorii imobilului din punctul de vedere al simbolisticii pe care acesta o prezintă.
Calificativele acordate în baza acestor criterii sunt:
-
excepţional
-
foarte mare
-
mare
-
medie
-
mică
Potrivit Legii nr. 422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice, monumentele istorice se clasează în două grupe valorice:
-
grupa A
-
grupa B
Podul Minciunilor din Sibiu.
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Sibiu_Podul_Minciunilor.jpg
Grupa A
Sunt clasate în grupa A monumentele istorice cărora în urma evaluării li se acordă cel puțin un calificativ excepţional, sau cel puţin calificativul mare la toate criteriile de clasare, sau cel puţin un calificativ foarte mare, un calificativ mare şi un calificativ medie.
Exemple de monumente istorice clasate în grupa A:
Monumente:
- Pod metalic - Podul Minciunilor, Sibiu;
- Farul vechi Carol I, Constanța;
- Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fostei mănăstiri "Izvoru Negru", Moisei, jud. Maramureș;
- Furnalul nr. 2, Reșița;
- Biserica romano-catolică "Sf. Mihail", Cluj-Napoca;
- Beciul Domnesc, Odobești.
Ansambluri:
- Ansamblul Mănăstirii Golia, Iași;
- Ansamblul Cetatea medievală, Deva;
- Parcul Herăstrău, București;
- Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, Sibiu;
- Ansamblul Gării Feteşti, jud Ialomița.
Situri:
- Situl urban Cartierul "Cetatea Timişoara";
- Situl arheologic "Oraşul antic Tomis", Constanța;
- Situl arheologic "Cetatea Histria", sat Istria, jud. Constanța;
- Curtea Veche, București;
- Situl arheologic Alburnus Maior-Roşia Montană, comuna Roşia Montană.
Grupa B
Sunt clasate în grupa B monumentele istorice cărora în urma evaluării li se acordă cel puțin 3 calificative medie.
Exemple de monumente istorice clasate în grupa B:
Monumente:
- Bateria intermediară 6-7 Afumați, comuna Dobroești, parte a centurii de fortificație a Bucureștiului;
- Ansamblul urban Caracal;
- Vila Statie Ciortan, Sinaia;
- Cimitirul Eroilor români (1916 - 1919), Focșani.
Ansambluri:
- Ansamblul Gara Murfatlar, județul Constanța;
- Ansamblul "Piaţa Unirii", Focșani.
Situri:
- Situl urban "Centrul istoric", Ploiești;
- Situl urban Mangalia;
- Sistemul de supraveghere şi apărare a limesului Daciei în sectorul Zalău.
Știați că?
Pentru a include un bun de patrimoniu cultural în Lista Patrimoniului Mondial, acesta trebuie să aibă un regim de protecție conferit de legislația tării, adică, în cazul României, trebuie să fie clasat monument istoric grupa A.
Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Iași.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sfin%C8%9Bii_Trei_Ierarhi_din_Ia%C8%99i#/media/File:Biserica_Trei_Ierarhi.jpgConform Convenției Patrimoniului Mondial, Comitetul patrimoniului mondial poate lua în considerare o propunere de înscriere pe Lista patrimoniului mondial numai dacă bunul considerat figurează pe Lista indicativă a statului parte.
Definiție
O listă indicativă este un inventar al proprietăților pe care fiecare stat parte al convenției intenționează să le propună pentru înscriere. Prin urmare, statele părți ar trebui să includă în Lista indicativă proprietățile pe care le consideră a fi un patrimoniu cultural și / sau natural de o valoare universală excepțională care poate fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial.
Lista indicativă a României, aprobată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice cuprinde:
- Ansamblul monumental din Târgu Jiu, municipiul Târgu Jiu
- Ansamblul rupestru de la Basarabi, oraș Basarabi
- Centrul istoric al Sibiului și ansamblul său de piețe
- Satele istorice Hollókő (HU) și Rimetea (RO) și împrejurimile lor
- Peisajul cultural minier Roșia Montană
- Biserici postbizantine din Curtea de Argeș
- Biserici cneziale (din Țara Hațegului), biserica „Sf. Nicolae”, sat/com. Densuș, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, sat Strei, oraș Călan, Biserica cnezilor Cândea, azi biserica reformată – calvină, sat/com. Sântă Maria Orlea, Biserica „Sf. Gheorghe”, sat Streisângeorgiu, oraș Călan, Biserica „Pogorârea Sf. Duh”, sat Ostrov, com. Râu de Mori, Biserica „Arhanghelul Mihail”, sat/com. Gurasada
- Restaurări ale arhitectului André Lecomte de Noüy, Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, mun. Iași, Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului, mun. Curtea de Argeș
- Culele din Oltenia, Cula Greceanu, sat/com. Măldărești, Cula Duca, sat/com. Măldărești, Cula Cornoiu, oraș Bumbești-Jiu, cartier Curtișoara, Cula Crăsnaru, sat Groșerea, com. Aninoasa, Cula Cioabă – Chintescu, sat Șiacu, com. Slivilești, Cula Izvoranu – Geblescu, sat/com. Brabova
- Peisajul cultural monahal Vânători – Neamț - oraș Târgu Neamț, sat Mănăstirea Neamț, comuna Vânători-Neamț, com. Agapia, com. Crăcăoani, com. Bălțătești, sat Oglinzi, com. Răucești
- Cetatea Alba Carolina, mun. Alba Iulia
- Frontierele imperiului roman – LIMES
- Cetatea Histria
- Foste închisori comuniste
- Peisajul cultural industrial forestier Vaser / Novăț
- Situri ale memoriei Primului Război Mondial
- Peștera Coliboaia – artă preistorică, sat Sighiștel, com. Câmpani
- Complexul cultural pre - Ariușd-Cucuteni – Trypilia
Odată stabilită Lista indicativă, un stat poate propune pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial un monument înscris în această listă.
Acest lucru se poate realiza prin întocmirea unui studiu multicriterial pe baza unui format stabilit prin Ghidul de punere în practică a Convenției Patrimoniului Mondial.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru ca un monument să poată fi acceptat în Lista Patrimoniului Mondial?
Pentru a fi înscris pe Lista Patrimoniului Mondial, un obiectiv trebuie să aibă o valoare universală excepțională, să îndeplinească cel puțin unul din cele zece criterii stabilite în acest scop, dar și condițiile relevante de integritate și autenticitate, și condițiile de protecție și de gestionare.
Valoarea universală excepțională
Definiție
Valoarea universală excepțională este definită ca fiind de o importanță culturală și / sau naturală excepțională, care depășește limitele naționale și are același caracter inestimabil pentru generațiile actuale și viitoare ale întregii omeniri.
Valoarea universală excepțională este:
-
elementul principal al dosarului de nominalizare;
-
elementul de bază pentru evaluare;
-
motivează înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial;
-
necesită măsuri de protecție, conservare și management.
Îndeplinirea cel puțin a unuia din cele zece criterii stabilite
Criterii pentru patrimoniul cultural (Lista Patrimoniului Mondial):
Criteriul 1
Reprezintă o capodoperă a geniului creator uman
Exemple: Opera din Sydney, Australia; Templul de la Preah Vihear, dedicat lui Shiva, Cambodgia; Palatul Imperial al dinastiilor Ming și Qing din Beijing, China; Taj Mahal, India.
Criteriul 2
Prezintă un schimb important de valori umane, pe o perioadă de timp sau într-o zonă culturală determinată, cu privire la evoluţiile în arhitectură sau de tehnologie, arte monumentale, de urbanism sau de proiectare a peisajului
Exemple: Catedrala Speyer, Germania; Masjed-e Jāmé din Isfahan, Iran; Mănăstirea Horezu, România
Criteriul 3
Aduce o mărturie unică sau cel puţin excepţională asupra unei tradiţii culturale sau unei civilizaţii vii sau dispărute
Exemple: Butrint, Albania; Peisajul cultural al artei rupestre de la Gobustan, Azerbaidjan; Parcul național de la Serra da Capivara, Brazilia; Ruinele din Loropéni, Burkina Faso; Cartierul istoric al orașului-port Valparaíso, Chile; Fortul roșu de la Agra, India; Arta rupestră din bazinul mediteraneean al peninsulei Iberice, Spania.
Criteriul 4
Oferă un exemplu remarcabil pentru un tip de clădire sau ansamblu arhitectural, tehnologic sau peisaj, care ilustrează o etapă (etape) sau perioadă (perioade) semnificativă (semnificative) în istoria umană
Exemple: Așezări cu biserici fortificate din Transilvania, România; Orașul-moschee istoric Bagerhat, Bangladesh; Orașul istoric Sucre, Bolivia; Valea Viñales, Cuba; Biserica de pelerinaj Sfântul Ioan Nepomuk din Zelená Hora, Cehia; Castelul Kronborg, Danemarca; Abația cisterciană din Fontenay, Franța; Orașul hanseatic Lübeck, Germania.
Criteriul 5
Să fie un exemplu remarcabil de aşezare umană tradiţională, de utilizare tradiţională a terenului sau a mării, care este reprezentativ pentru o cultură (sau culturi), sau interacţiunea umană cu mediul înconjurător, în special atunci când acesta a devenit vulnerabil sub impactul unor schimbări ireversibile
Exemple: Satul vechi Hollókő și împrejurimile sale, Ungaria; Peșterile Maresha și Bet-Guvrin din Câmpia Iudeii ca microcosmos al țării peșterilor, Israel; Fermele decorate din Hälsingland, Suedia; Peisajul cultural Fertö / Neusiedlersee, Austria, Ungaria.
Criteriul 6
Să fie în mod direct sau tangibil asociat cu evenimente sau tradiţii de viaţă, idei, credinţe, opere artistice şi literare cu semnificaţie universală excepțională (Comitetul consideră că acest criteriu ar trebui să fie utilizat, de preferinţă, în combinaţie cu alte criterii)
Exemple: Zona Podului Vechi din orașul istoric Mostar, Bosnia Herțegovina; Mănăstirea Rila, Bulgaria; Memorialul Păcii de la Hiroshima (Genbaku Dome), Japonia; Lagărul de concentrare și exterminare nazist Auschwitz Birkenau (1940-1945), Polonia; Sala Independenței, SUA.
Criteriul 7
Reprezintă fenomene naturale remarcabile sau zone de o frumuseţe naturală şi importanţa estetică excepțională
Criteriul 8
Să fie exemple remarcabile, reprezentative pentru etape majore ale istoriei Pământului, inclusiv mărturia de viaţă, de procese geologice în curs de desfăşurare în dezvoltarea formelor de relief, sau elemente geomorfice sau caracteristici fiziografice având o mare importanţă
Criteriul 9
Să fie exemple remarcabile, reprezentative pentru procese ecologice şi biologice în curs de desfăşurare în evoluţia şi dezvoltarea ecosistemelor şi a comunităţilor de plante şi animale terestre, acvatice, de coastă şi marine
Criteriul 10
Cuprind habitatele naturale cele mai reprezentative și mai importante pentru conservarea in situ a diversităţii biologice, inclusiv cele care conţin specii amenințate cu o valoare universală excepțională din punct de vedere științific sau de conservare
Evaluarea autenticității
Bunul propus pentru nominalizare poate fi considerat ca îndeplinind condițiile de autenticitate dacă valorile sale culturale (așa cum sunt recunoscute în criteriile de nominalizare) sunt exprimate în mod sincer și credibil într-o varietate de atribute:
1. Formă și design
A fost schimbată forma sau proiectul, iar dacă da, în ce măsură? Se remarcă faptul că uneori schimbarea face parte din valoare. Forma sau designul sunt corecte în toate privințele?
2. Materiale și substanțe
Au fost schimbate sau înlocuite materialele, materialul sau substanța? Dacă da, în ce măsură? Au fost efectuate reparații folosind materiale tradiționale culturale?
3. Utilizare și funcționare
Cine este responsabil cu utilizarea sau păstrarea funcțiunii?
Utilizarea sau funcția au continuitate sau au fost schimbate? De ce?
Au fost modificați parametrii utilizării sau ai funcției?
Cât de puternice sunt mecanismele sociale care susțin utilizarea sau funcția?
4. Tradiții, tehnici și sisteme de management
La ce se referă tradițiile, tehnicile sau sistemele de management?
Cât de puternice sunt mecanismele sociale care sprijină tradițiile, tehnicile sau sistemele de management?
S-au produs modificări ale tradițiilor, ale tehnicilor sau ale sistemelor de management și de ce?
S-a schimbat puterea tradițiilor, a tehnicilor sau a sistemelor de management și de ce?
Au fost efectuate reparații folosind metode tradiționale?
5. Locație și cadru înconjurător
S-a modificat locația, de ce și în ce măsură?
6. Forme de patrimoniu intangibil
Cine sunt păstrătorii patrimoniului intangibil?
Există continuitate sau au fost schimbate forme ale patrimoniului intangibil și de ce?
Au fost diminuate amploarea utilizării formelor de patrimoniu intangibil și de ce?
Cât de viabile sunt mecanismele societale care sprijină formele de patrimoniu intangibil?
Cât de viabilă este populația care folosește formele de patrimoniu intangibil? Ce factori le amenință viabilitatea?
7. Specificul
Cine sunt cei care perpetuează specificul?
A fost evaluat specificul?
Cât de puternice sunt mecanismele sociale pe care se bazează specificul?
Care este gradul de sustenabilitate al populației care apreciază specificul?
Evaluarea integrității
Integritatea este o apreciere a caracterului complet și intact al atributelor care transmit valoarea universală excepțională. Prin urmare, este necesară o bună înțelegere a valorii universale excepționale a proprietății, astfel încât să poată fi evaluată integritatea acesteia.
Pentru a evalua integritatea, trebuie determinat în ce măsură proprietatea:
-
are toate atributele (elementele) necesare pentru a-și exprima valoarea universală remarcabilă;
-
are o dimensiune suficientă pentru a permite o reprezentare completă a caracteristicilor și a proceselor care exprimă semnificația acelei proprietăți;
-
este afectată negativ de dezvoltarea și / sau lipsa de întreținere.
Condițiile de protecție și de gestionare
Gestionarea unei proprietăți aparținând patrimoniului mondial trebuie să se concentreze pe atributele și caracteristicile care transmit valoarea universală excepțională a proprietății. Scopul este de a se asigura că valoarea, autenticitatea și integritatea proprietății sunt păstrate în viitor prin gestionarea atributelor.
Odată îndeplinite aceste condiții, organele consultative ale UNESCO redactează un raport către Comitetul Patrimoniului Mondial cuprinzând propunerea de înscriere, de respingere sau solicitarea unei reformulări, după caz, iar Comitetului Patrimoniului Mondial, în cadrul sesiunii sale anuale, îi revine decizia finală.
Cetatea din Câlnic, județul Alba.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_din_C%C3%A2lnic#/media/File:RO_AB_Calnic_fort_27.jpgPatrimoniul cultural din România înscris pe Lista Patrimoniului Mondial
1. Aşezări cu biserici fortificate din Transilvania – poz. 596 bis – anul înscrierii 1993 (cetatea şi biserica evanghelică Biertan), extindere 1999
- sat Câlnic, com. Câlnic, jud. Alba
- sat Prejmer, com. Prejmer, jud. Braşov
- sat Viscri, com. Bunești, jud. Braşov
- sat Dârjiu, com. Dârjiu, jud. Harghita
- sat Saschiz, com. Saschiz, jud. Mureş
- sat Biertan, com. Biertan, jud. Sibiu
- sat Valea Viilor, com. Valea Viilor, jud. Sibiu
2. Mânăstirea Horezu, jud Vâlcea - poz. 597, anul înscrierii 1993
3. Biserici cu picturi murale exterioare din Moldova – poz. 598, anul înscrierii 1993, extindere 2009, jud. Suceava
- Biserica Tăierea Capului Sfântului Ion Botezătorul, sat Arbore, com. Arbore, jud. Suceava
- Biserica Adormirea Maicii Domnului, sat Mănăstirea Humorului, oraş Gura Humorului, jud. Suceava
- Biserica Bunavestire, sat Vatra Moldoviţei, com. Vatra Moldoviţei, jud. Suceava
- Biserica Înălţarea Sf. Cruci, sat Pătrăuţi, com. Pătrăuţi, jud. Suceava
- Biserica Sf. Nicolae a mănăstirii Probota, sat Probota, jud. Suceava
- Biserica Sf. Gheorghe a mănăstirii Voroneţ, sat Voroneţ, oraş Gura Humorului, jud. Suceava
- Biserica Sf. Gheorghe a mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, municipiul Suceava, jud. Suceava
- Biserica Învierea Domnului a mănăstirii Sucevița, sat Sucevița, com. Sucevita, jud. Suceava, anul înscrierii 2009
4. Centrul istoric Sighişoara, jud. Mureş - poz. 902 anul înscrierii 1999
5. Biserici de lemn din Maramureş, poz. 904, anul înscrierii 1999
- Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului, sat Bârsana, com. Bârsana
- Biserica Sfântu Nicolae, sat Budeşti
- Biserica Sfânta Paraschiva, sat Deseşti, com. Deseşti
- Biserica Nașterea Maicii Domnului, sat Ieud-Deal
- Biserica Sfinţii Arhangheli, sat Plopiş
- Biserica Sfânta Paraschiva, sat Poienile Izei
- Biserica Sfinţii Arhangheli, sat Rogoz
- Biserica Sfinţii Arhangheli, sat Şurdeşti
6. Cetatile dacice din muntii Orastiei, poz. 906, anul înscrierii 1999
- Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte, sat Grădiştea, com. Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara
- Costeşti – Cetăţuia, sat Costeşti, com. Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara
- Costeşti – Blidaru, sat Costeşti, com. Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara
- Luncani – Piatra Roşie, sat Luncani, com. Boșorod, jud. Hunedoara
- Băniţa, sat Băniţa, com. Băniţa, jud. Hunedoara
- Căpâlna, sat Căpâlna, com. Săsciori, jud. Alba
